Miercurea e tot un fel de luni

12 septembrie 2007
 

Am visat ca salvam un caine, care se afla inca in ou. Trebuia sa-l duc in cimitirul din Sighisoara sa-l asez sub closca, sa-i tina cald. Mergeam pe langa zidul cetatii intr-o zi mohorata. Cand am ajuns la poarta cimitirului tineam un catelus in brate, murdar si tarcat. O potaie. Incercam sa sar gardul si sa-mi plasez cainele in cimitir. Daca ar fi ajuns acolo ar fi putut sa traiasca. Paznicul, un betiv batran, care semana cu unul dintre vecinii bunicii, incerca sa ma impiedice. Imi tot trantea usa in nas si nu vroia sa-mi adopte cainele.

Cimitirul ca leitmotiv. Probabil influenta domnului T. Izele, un autor local. Volumul lui de versuri costa 5 lei si se gaseste la libraria de pe centru, pe taraba, langa casa. Format A5, file putine, versuri melancolice cu dese referiri la cimitirul din cetate…din cate am observat la o prima rasfoire.
Cred ca am dormit prost, mi se pare ca am uitat ceva.
 
 
Dis de dimineata pe terasa la MacDonalds . Vad in Compact caricaturi cu iepurasul urban. Mi se pare o copie ieftina al dragutului metropotam. La cat de mult mi-a intrat animalul sub piele, nu e de mirare ca mi se par toate lucrurile mici si simpatice niste copii ale acestuia. Poate o sa apara in curand uliul de provincie sau rechinozaurul de Dobrogea. Imaginatia lucreaza chiar si miercurea …

Tags: ,



Leave a Reply

(insereaza codul din stanga)
Weblog

Toate drepturile rezervate Weblog.ro

X